APLICAȚIE: Mulți dintre noi în aceasta lume, avem putin respect fata de autoritate. Ne comportam ca si cum regulile si legile pot (sau ar trebui) sa fie schimbate dupa nevoile noastre personale. Reclamele ne imping spre “Fă cum îți place ție”. In realitate, nu putem sa le avem pe toate, dupa bunul nostru plac. Trebuie sa ne conformam vietile dupa un adevar mai inalt, o autoritate mai înaltă – Cuvântul lui Dumnezeu.

La început e Dumnezeu…
Din El apar cele create,
Făcute prin Cuvântul Său
Şi foarte bine aşezate.
Pământul gol, a fost pustiu,
Doar Duhul se plimba pe ape
Că era bine… eu nu ştiu
Dar sigur ştiu că era noapte.
„S-avem lumină pe pământ!”
S-a auzit întâi de toate…
Şi zi a fost printr-un Cuvânt
Iar restul a rămas în noapte.
„Văzduh să fie… sau un cer!”
Să ţină ape sus, vaporii”
Cum s-a făcut… e un mister
Dar ştim că de atunci sunt norii.
„Uscat s-apară!” s-a rostit
Şi apele s-au strâns pe dată.
Pământu-acum e pregătit
Şi-i jumătate cât e apă.
„Să crească plante pe pământ,
La soi să fie cât de multe!”
Şi-au apărut, tot prin Cuvânt
Copaci şi flori… dar ce plăcute!
„Să fie soare cât e zi
Şi luna noaptea să lumine!”
Şi-aşa a fost, şi-aşa va fi…
Iar Domnul a văzut că-i bine.
„Să fie-n ape peşti mulţimi!”
Şi s-a umplut de viaţă-adâncul.
„Să fie păsări, pinguini!”
Şi plin era acum văzduhul.
„Vieţuitoare să vedem…
Pământul plin de animale!”
Şi-aşa a fost; frumos Eden
Cu râuri ce curgeau agale.
„Să facem om frumos la stat!”
A spus atunci Cel din vecie.
S-a apucat şi-a modelat
Bărbatul şi a lui femeie.
Adam… din glie-a fost făcut…
Şi singur şi-a dorit nevastă
Un ajutor ce-i potrivit
Făcută dintr-o bună coastă.
Privind la tot ce a făcut
În şase zile lucrătoare
Lui Dumnezeu i-a prea plăcut
Şi-a dat o binecuvântare.
În ziua-şaptea Dumnezeu
S-a odihnit şi-a dat poruncă
Să ne-odihnim şi tu, şi eu
E ziua cea fără de muncă.
În şapte zile, în trecut
Chiar tot pământul a fost gata
Căci Domnu-i Cel ce a făcut
E Duhul, Fiul şi cu Tata.
Viorel Dascalu
O fetiţă a intrat în camera ei şi a scos din ascunzătoarea din dulap un borcan. A turnat conţinutul borcanului pe podea şi a început să numere banii cu atenţie. A numărat mărunţişul de trei ori, până rezultatul a ieşit exact la fel. Nici o şansă să greşească. A pus cu atenţie monedele în borcan apoi a aşezat capacul, a ieşit pe uşa din spate şi a mers 6 străzi până la farmacia cu semnul roşu, al şefului de trib indian, la intrare. A aşteptat cu răbdare pentru ca farmacistul să fie atent la ea, dar acesta era prea ocupat în acel moment. Fetiţa şi-a mişcat picioarele pentru a face un zgomot. Nu s-a întâmplat nimic. A încercat să scoată un sunet pentru a atrage atenţia, însă nu s-a întâmplat nimic. În final, a luat o monedă din borcanul ei şi a pus-o pe tejghea. Asta a funcţionat.
-„Ce anume doreşti?” a întrebat farmacistul pe un ton iritat. „Vorbesc cu fratele meu pe care nu l-am văzut de ani”– a spus farmacistul fără să aştepte un răspuns la întrebare.
-„De fapt doresc să vorbesc cu Dvs. despre fratele meu”- a răspuns fetiţa pe acelaşi ton ridicat. „Este foarte, foarte bolnav şi vreau să cumpăr un miracol.”
-„Poftim?” – a întrebat farmacistul.
-„Numele lui este Andrei şi ceva rău îi creşte în cap, iar tata spune că doar un miracol îl mai poate salva în acest moment. Aşadar, cât costă un miracol?
-„Noi nu vindem miracole fetiţo! Îmi pare rău nu te pot ajuta” a spus farmacistul, înmuiat un pic.
-„Uite, am bani să vă plătesc. Dacă nu este de ajuns, adun restul. Doar spuneţi-mi cât costă.” Fratele farmacistului era un om bine îmbrăcat. S-a întors către fetiţă şi a întrebat-o:
-„De ce fel de miracol are nevoie fratele tău?”
-„Nu ştiu” – a spus fetiţa. „Ştiu doar că mama spune că are nevoie de o operaţie. Însă tata nu poate să plătească, aşa că vreau să folosesc banii mei.”
-„Câţi bani ai?”- a întrebat bărbatul.
-„Un dolar şi 11 cenţi” a răspuns încet. „Sunt toţi banii pe care îi am, dar pot face rost de mai mulţi”.
-„Ce coincidenţă!” – a zâmbit bărbatul. „Un miracol pentru frăţiori costă exact 1 dolar şi 11 cenţi” A luat banii într-o mână, iar cu cealaltă a apucat mânuţa ei şi a spus:
-„ Arată-mi unde locuieşti. Vreau să-I văd pe frăţiorul tău şi să-i cunosc pe părinţii tăi. Hai să vedem dacă am acel miracol de care ai nevoie.”
Bărbatul bine îmbrăcat era un chirurg renumit, specializat în neuro-chirurgie. Operaţia a fost gratuită şi nu a durat mult până ce Andrei a ajuns din nou acasă şi se simţea bine. Mama şi tata vorbeau cu plăcere despre şirul de evenimente ce i-au adus aici.
-„Acea operaţie a fost un adevărat miracol”– a şoptit mama. –„Mă întreb cât o fi costat?”
Fetiţa a zâmbit. Ştia exact cât a costat miracolul…un dolar şi 11 cenţi… plus credinţa unui mic copil….
Se-aştern în strat zile trecute
Din calendar ce-acuşi e vechi
N-au fost puţine, dar nici multe
Iar cele bune… nu-s perechi.
Ba, parcă-au fost ceva mai dese
Din cele ce-au adus oftat
Dar m-au făcut ca să îmi pese
Că timpul este măsurat.
Da… au trecut, s-au dus în urmă
Şi alte vin cu an mai nou,
Trei sute şaişcinci, o turmă
Păzită doar de Dumnezeu.
Doar El pe braţe de mă ţine
Umblatu-mi fi-va mai uşor.
Aş vrea ca să îmi meargă bine
Iar munca mea s-o fac cu spor.
Vreo boală de-ar ieşi în cale,
Să trec uşor, pe lângă ea,
Iar mersul prin a morţii vale
Să fie numai… grija Sa.
Familia… să-mi stea unită
În dragoste şi mult respect;
Şi casa fie-atent păzită
De sfatul bun şi înţelept.
Scriptura să-mi arate drumul
Spre Ţara unde-i tot frumos.
Să fiu mai bun. Precum e fumul,
Eu vreau mai sus şi nu în jos.
Mi-ar place mult ca anul ăsta
Să vină Domnul pe alb nor,
Să treacă răul şi năpasta,
S-ajung perfect, nemuritor.
Viorel Dascalu
Cartea profetului Osea este cartea pe care noi o recunoaștem ca fiind utilă atunci când trebuie să oficiem slujbe de logodnă. Avem texte specifice pentru aceasta și unul din aceste texte este tocmai din această carte. Aș putea spune că această carte e precum o știre de ordin meteorologic pentru că prin profetul Osea aflăm vremea pe care Dumnezeu e pregătit s-o aducă pe cerul vieții poporului Său. Diferența între ceea ce anunță meteorologii este că ei anunță vremea probabilă în timp ce Dumnezeu întotdeauna certitudini gata să se împlinească. Așadar nu te îndoi niciodată la întuneric de ceea ce ți-a spus Dumnezeu la lumină. Cuvântul lui Dumnezeu întotdeauna e sigur și adevărat, după cum spune și Mântuitorul: “Șfințește-i prin Cuvântul Tău. Cuvântul Tău e adevărul.” Tot ce scrie în Cuvânt e adevărat și vrednic de crezare.
De câte ori ne ”mâncăm” viața… Dar de câte ori ne dăm seama că nu e viața noastră ci e un dar de la Dumnezeu… Ne facem că nu îl vedem, dacă e nevoie ne punem și mâna la ochi… Dar totuși El sta la masă cu tine… Nu te-a uitat și nu te-a părăsit… Acum cât încă mai ai din plăcintă măcar câțiva ani… Oferă-i lui Dumnezeu ceea ce îi aparține… El cere de la tine ascultare, cere să îl iubești, dar cel mai mult El dorește să fiți prieteni,…
A coborat aici pe pământ și a luat trup de om, a murit pentru tine… da, nu te mira… pentru tine, știu că poate te simți cel mai păcătos om, cel mai rău, sau poate că poți crede că nu mai ai cale de întoarcere…. Dar nu e adevărat. Isus de aceea a murit pentru tine, ca „oricine crede în El, să nu piară ci să aibă viața veșnică„(Ioan 3:16)
Dumnezeu nu se mulțumeste doar cu o parte a vieții noastre (nu vrea sa fim doar creștini cu numele) vrea sa ii dam Lui toată viața noastră și dacă ne predam Lui, cine poate sa stea împotriva noastră și ce rău ne mai poate atinge?
NU-L ignora ! ! !
Dă-i lui Dumnezeu locul pe care ar trebui s îl aibă în viața ta!
Deşi nu-i scrisă undeva,
Ca dată, într-un calendar,
Mulţi cred că este ziua Mea
Deşi de Mine… n-au habar.
Crăciun se spune c-aş fi Eu;
Nu e real…, Eu sunt Isus.
Iar de e altul Cine-s Eu
Mergeţi la el… dacă-i de sus.
În iarnă zic că M-am născut
Cu luminiţe prinse-n geam;
Deşi… altfel era-n trecut
Şi n-atârna nimic pe ram.
Era o iesle, nu-n pătuţ
Şi de mâncare aveam puţin;
Nu era nimeni prea hazliu
Şi nu se abuza de vin.
Mă pomenesc alături pus
De necuratul porc, tăiat,
Nu-s Mitra… Eu sunt doar Isus
Îmi pare rău, m-aţi confundat.
N-am fost dorit, nici aşteptat,
Decât de unii credincioşi;
N-am fost primit şi nici lăsat
Să-i schimb pe-acei pretenţioşi.
Cântare nimeni n-a compus
De frica… regelui Irod;
Doar îngeri sfinţi, veniţi de sus,
Dădură glasului lor rod.
Păstori şi magi ne-au vizitat
Şi ne-au adus câte ceva.
Părinţii… nu s-au aşteptat
Dar Tatăl totul conducea.
A trebuit ca să fugim.
Egiptul ne-a ascuns de cel
Ce tare-a vrut ca să murim,
Dar n-a ieşit cum a vrut el.
Mă simt şi-acuma ca atunci:
Sunt alungat şi sunt respins.
Se tot aude despre prunci,
Şi nu se spune c-am învins.
Nu se cunoaşte Cine-s Eu?
Sunt tot în iesle? Nu-S în cer?
Sunt tot copil? Nu-S Dumnezeu?
Vreau un răspuns. Acum îl cer!
Să-Mi daţi o zi… fără Crăciun,
Să fiţi cu Mine, să vorbim,
Să vă rugaţi, Eu să vă spun:
Că vreau în Cer cu toţi să fim.
Să nu cântaţi pentru un ban,
Să nu cerşiţi de dragul Meu,
Să nu Mă mai uitaţi un an…
Căci sunt acelaşi Dumnezeu.
Să-Mi daţi şi Mie de mâncat
Căci sunt flămândul cel uitat,
Să-Mi daţi cadoul aşteptat…
O cină caldă, pe-aşezat.
Să-mi daţi şi haine, că-s lipsit
Şi stau în frig de „ziua Mea”
Căci „moşul” totul mi-a ciordit
Şi asta n-am să pot uita.
Eu sunt acum la uşa ta
Şi cu mâncarea am venit
Aş vrea să intru-n casă… Da
Şi te voi face fericit.
Viorel Dascalu
Toate statisticile ne spun că, dacă e să ne comparăm cu o bună parte din populația Terrei, chiar și noi români stăm binișor. Dacă doriți puteți face un foarte scurt test aici.