

(Intrebare adresată scaunelor bisericii)
Interacționând cu membrii bisericii adesea le-am pus această întrebare : ”Aveți ceva de spus?” La o asemenea întrebare foarte rar nu primeam răspuns. Oamenii se abțin greu atunci când sunt provocați să vorbească, să spună ceva.
Trăim o vreme specială. Dumnezeu ne-a surprins îngăduind să experimentăm ceea ce nici în imaginația noastră nu-și găsea locul. Este oare cineva acum care să nu aibă ceva de spus? In perioada aceasta continui să merg la Casa Domnului. Cuvintele Psalmului 84 au pentru mine o greutate tot mai mare : ”Sufletul meu suspină și tânjește de dor după curțile Domnului…”(v.2) / ”Până și pasărea își găsește o casă acolo…”(v.3) / ”Ferice de cei ce locuiesc în Casa Ta...”(v.4) / ”…vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu…”(v.10) Niciodată nu am înțeles mai bine aceste cuvinte ca acum.
Intru în Casa Domnului și privesc. Totul e încremenit. Merg la amvon și privesc sala. Scaunele goale mă sperie. Dacă ar fi să le spun ceva, ce le-aș putea spune? Nimic mai ușor. Le-aș mulțumi pentru că ne-ar fi fost foarte greu fără ele. Dacă le-aș întreba – așa cum adesea am întrebat pe cei ce ședeau pe ele – ”aveți ceva de spus” ce mi-ar spune? Nu le-am cerut părerea de când și-au început activitatea adică în urmă cu aproape 15 ani. Le-am ”provocat” acum să vorbească. Le-am ascultat cu atenție. Vorbirea lor era șoptită, domoală, sfioasă. Însă suficient de clară. Am înțeles tot ce mi-au spus. De aceea pot să și împărtășesc cu voi exprimarea lor :
Pe noi nimeni nu ne-a lăudat vreodată și nu ne-am supărat. Am trăit satisfacția de a împlini ceea ce v-am auzit pe voi rostind adesea din Scriptură :”Multumiți-vă cu ce aveți…”
Scaunele ar fi continuat să vorbească dar pentru mine a fost suficient ce le-am auzit spunând. M-a cuprins teama la gândul că mărturia lor este atât de adevărată încât ne lasă pe noi fără cuvinte. Niciodată nu mi-am imaginat că ele ar avea atâtea de spus. Regret că nu le-am ascultat niciodată. Trebuie ascultate mai des. Cuvântul lor de învățătură are greutate în fapte. Abia aștept să se reîntâlnească biserica cu scaunele. Vom mulțumi lui Dumnezeu și pentru ele. Mesajul lor (deși fără cuvinte) este categoric. Nu am întâlnit încă scaune mai primitoare decât scaunele Casei Domnului. Doamne dă-ni-le iarăși înapoi cât mai curând!
Ilie Milutin, pastor biserica baptistă Coronini, CS
Adesea suntem îndemnați prin mesaje scrise să păstrăm ceva ce este de folos tuturor. Afișe de genul ”Păstrați curățenia!” sau ”Păstrați liniștea” am citit fiecare din noi. In perioada aceasta ni se repetă mereu să păstrăm…distanța! Zilele trecute am fost la un depozit de materiale din Moldova Nouă să cumpăr ceva. Intrând în hala depozitului, m-am apropiat de locul de facturare și am dat să intru. Până să văd ce se întâmplă aud un strigăt : ”Așteptați”! Era un client înăuntru și am așteptat să iasă. La ieșirea acestuia, am pășit spre masa vânzătoarei. Aceasta (cu masca chirurgicală pe față) a strigat din nou : ”Păstrați distanța!” M-am conformat imediat. Am uitat că trăim vremea distanțării. Câteva recomandări se aud mereu : ”Stați acasă!” și ”Păstrați distanța!”
Stăm acasă și nu ne mai putem aduna în Casa de rugăciune. Ne întâlnim tot mai rar unul cu altul și trebuie să păstrăm distanța. Tânjim după vremea libertății de mișcare. Așteptăm să putem să ne întindem mâna din nou. Cu ajutorul Domnului nădăjduim să nu ni se mai spună ”Păstrați distanța!” Cu ideea aceasta în minte am descoperit că Biblia ne învață că trebuie să stăm totdeauna la distanță față de anumiți oameni și față de anumite dorințe. Spre exemplificare :
– Pe cel care nu crede în existența lui Dumnezeu. David spune (Ps.14:1 / Ps.53:1) : ”Nebunul zice în inima lui : Nu este Dumnezeu!”
– Pe cel ce nu iubește înțelepciunea și învățătura : ”…nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura.”(Prov.1:7)
– Pe cel ce răspândește bârfe : ”…cine răspândește bârfele este un nebun.” (Prov.10:18)
– Pe cel ce este pornit să facă răul :”Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul...”(Prov.10:23)
– Pe cel ce se mânie repede :”Nebunul îndată își dă pe față mânia…”(Prov.12:16)
– Pe cel ce vorbește urât :”Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun…”(Prov.17:7)
– Pe cel ce se încrede în el însuși :”Cine se încrede în inima lui este un nebun…”(Prov.28:26)
– Pe cel care nu vrea să muncească :”Nebunul își încrucișează mâinile și își mănâncă însăși carnea lui.”(Ecles.4:5)
– Pe cel guraliv :” Nebunul spune o mulțime de vorbe, măcar că omul nu știe ce se va întâmpla…”(Ecls.10:14)
De toți acești oameni trebuie să ne ținem la distanță. Orice asociere cu ei ne poate contamina în plan spiritual.
In trupul lui Hristos trebuie să domnească unitatea dar sunt unii care seamănă discordie. Pe aceștia trebuie să-i ținem la distanță. ” Vă îndemn, fraților, să vă feriți de cei ce fac dezbinări și tulburare împotriva învățăturii, pe care ați primit-o. Depărtați-vă de ei.” (Rom.16:17) Astfel de oameni trebuie identificați și ținuți la distanță.
Ne rugăm să ne ajute Dumnezeu să depășim perioada când din prudență medicală trebuie să păstrăm distanța între noi. Ne rugăm însă lui Dumnezeu ca și după ridicarea restricției să putem păstra distanța față de oamenii nebuni, față de cei care fac dezbinări și față de propria noastră dorință de evidențiere. Vom avea posibilitatea să stăm aproape de oamenii lui Dumnezeu așa cum îl îndeamnă apostolul Pavel pe Timotei :”…urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată”.(2Tim.2:22). Așa să ne ajute Dumnezeu! Amin.
Ilie Milutin,

Câteva observații și îndemnuri pentru rugăciune:
1. FEREȘTE-TE DE ASTFEL DE ATITUDINI!:
a. NU TE MÂNIA! – versetul 1a, 7b, 8a: ”Nu te mânia pe cei răi! Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele! Lasă mânia” – chiar dacă cel rău are o aparentă prosperitate, bazată pe nedreptate – Iacov 1:20: ”căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.”
b. NU PRIVI CU INVIDIE! – versetul 1b: ”şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul” – nu privi cu invidie, chiar dacă omul rău are bunăstare – Proverbe 14:30: ”O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor.”
c. NU IUȚIMII ȘI SUPĂRĂRII! – versetul 8b: ”părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău!” – iuțimea și supărarea fac rău, duc într-o direcție greșită – efeseni 4:3: ”Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel† de răutate să piară din mijlocul vostru.”
2. ADOPTĂ ALTFEL DE ATITUDINI!
a. ÎNCREDE-TE ÎN DOMNUL DIN TOATĂ INIMA – versetul 3a: ”Încrede-te în Domnul”
• Proverbe 3:7: ”Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul şi abate-te de la rău!”
• Psalmul 37:5b: ”încrede-te în El şi El va lucra!” – este modul în care Îl determinăm pe Dumnezeu să lucreze!
b. FĂ BINELE! – versetul 3b: ”şi fă binele”
• Chiar dacă în noi e altă lege, trebuie să facem binele – Romani 7:21: ”Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.”
• Vei dăinui în veci dacă faci binele – Psalmul 37:27: ”Depărtează-te de rău, fă binele şi vei dăinui pe vecie!”
c. UMBLĂ ÎN CREDINCIOȘIE! – versetul 3c: ”umblă în credincioşie!”
• la rugăciunea lui Ezechia, Dumnezeu a răspuns pentru că Ezechia umbla în credincioșie și făcea binele – Isaia 38:2-3:” Ezechia s-a întors cu faţa la perete şi a făcut Domnului următoarea rugăciune:Doamne, adu-Ţi aminte că am umblat înaintea Ta cu credincioşie şi inimă curată şi am făcut ce este bine înaintea Ta!” Şi Ezechia a vărsat multe lacrimi.”
d. LASĂ ÎN GRIJA DOMNULUI VIITORUL TĂU! – versetul 5a: ”Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului” – este cea mai sigură atitudine chiar dacă ești nedreptățit și nu ai succes, promisiunea lui Dumnezeu este că dacă faci așa – versetul 6: ”El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina şi dreptul tău ca soarele la amiază.”
3. TACI ȘI NĂDĂJDUIEȘTE ÎN DOMNUL! – versetul 7a: ”Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El!”
• Ana s-a rugat în tăcere, cu nădejde și a primit răspuns de la Dumnezeu – 1 Samuel 1:13: ”Ana vorbea în inima ei şi numai buzele şi le mişca, dar nu i se auzea glasul.”
Sandi Budimir, pastor
Iubiți frați,
Vă transmitem atașat Comunicatul cu privire la ținerea evenimentelor speciale ale bisericilor Baptiste împreună cu un material explicativ referitor la Cina Domnului.
Domnul Isus să vă călăuzească, ocrotească și binecuvânteze în tot ce faceți.

Stimaţi fraţi slujitori, dragi fraţi şi surori în Domnul Isus Cristos,
În urma întâlnirii Comitetului Executiv din 3 aprilie 2020, considerăm că este benefic să vă comunicăm următoarele:



”Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului”(Plâng.3:26)

Trăim o vreme de încercare la nivel mondial. Fiecare din noi suntem afectați într-un fel sau altul. Tiparul obișnuit al activităților noastre zilnice s-a modificat dramatic. O banală deplasare pentru nevoi curente trebuie aprobată. Frica de contaminare cu virusul nebiruit ne îndeamnă la precauție maximă. Nu ne mai putem deplasa în voie, nu ne mai putem întâlni dar putem vorbi. In vremea aceasta se vorbește mult. Se exprimă păreri. Se fac analize. Se dau explicații. Se fac propuneri. Se caută soluții. Numele lui Dumnezeu este rostit mai des ca niciodată. Pentru că omul nu a găsit soluția la problema ivită, se face tot mai mult apel la Dumnezeul Atotputernic. Ce-i putem spune acum lui Dumnezeu? Care este cea mai bună atitudine pe care o putem avea față de Dumnezeu în această vreme? Coronavirusul nu poate fi controlat de oameni dar a scăpat și de controlul lui Dumnezeu? Cu siguranță, nu! Planurile oamenilor s-au năruit în mod cu totul neașteptat. Planul lui Dumnezeu e afectat cu ceva? Cu siguranță, nu! Stim ce plan are Dumnezeu cu omul îngăduind această încercare? Nu știm. E greșit să-i spunem lui Dumnezeu ce am vrea noi să se întâmple? Cu siguranță, nu! El este Tatăl nostru. E bine să-i spunem ce ne-am dori, ce am vrea noi să se întâmple. În grădina Ghetsimani, Fiul lui Dumnezeu s-a rugat de trei ori ”Tată, dacă este cu putință, depărtează de la Mine paharul acesta!”(Mt.26:39 și urm.) De fiecare dată însă a adăugat ”Totuși nu cum voiesc Eu ci cum voiești Tu”. Este bine să ne rugăm și să-I spunem lui Dumnezeu dorințele noastre pe care întotdeuna să le punem sub autoritatea voii Lui.
Așteptăm ajutorul Domnului. Cerem ajutorul Domnului. Este tăcerea un mod de a ne raporta la Dumnezeu în această vreme? Profetul Isaia ne spune despre Domnul Isus (Is.53:7) : ”Când a fost chinuit și asuprit, n-a deschis gura deloc…” Ieremia ne spune că este bine să aștepți ajutorul Domnului în tăcere. De ce oare?
Se vorbește mult în această vreme de încercare. Se recomandă rugăciunea și postul. E bine să le practicăm. Să o facem pentru smerirea noastră în fața lui Dumnezeu.
Aș recomanda pentru această vreme și postul de gură, adică tăcerea. Nu o tăcere a indiferenței ci o tăcere a smereniei, a supunerii și a recunoașterii autorității lui Dumnezeu. ”Ce-i spui lui Dumnezeu când te rogi?” a fost întrebată maica Tereza. Ea a răspuns : ” Nu-i spun nimic. Eu ascult!” Vorbește, Doamne, căci robii Tăi ascultă.
Amin!
Ilie Milutin


Prea multă durere oriunde privești,
Prea multă tăcere afară,
Nu-i zâmbet, nu-i cântec și stai, te gândești,
Că tot parcă-ncepe să moară!
Lumini sunt puține, închiși suntem mulți,
Zăbrele şi porți ferecate,
Sunt liberi doar codrii şi munții cărunți
Şi vântul ce suflă în noapte!

Prea mult s-a mai râs de credință, de har,
De dragostea mântuitoare,
Dar astăzi vedem că prin foc şi prin jar,
Vom trece cumva, fiecare!
Ceva nevăzut a dat iama aici,
Pe-această planetă albastră,
Ucide mulțimi de părinți, de bunici,
Iar noi stăm livizi, la fereastră!
Nu poți să dai mâna sau să-mbrățişezi,
Pe mamă, pe soră, pe frate,
Căci imperativul „Să te protejezi!”
Te-ndeamnă să stai mai în spate!
S-a spus că-i o glumă, că nu poate fi,
La noi ce se vede departe,
Dar n-a trebuit mult mai mult de o zi,
Să auzi de infecții și moarte!
Când Tatăl din ceruri a dat nişte legi,
A dat înspre pace și bine
Şi vorba aceea: „Ce semeni, culegi!”
Ce-am dat noi în schimb? Doar rușine!
Și ce-a făcut omul cel emancipat?
S-a dat la desfrâu, lăcomie,
De Domnul, de Tatăl, de Duh a uitat,
De tot ce-i numit „veșnicie”!
Tic-tacul își bate cadența tăcut,
De parcă i-e frică să zică,
Iar omul se simte mai mic, mai pierdut
Și Terra devine mai mică!
Ajuns-a molima să decime zeci,
Chiar sute și mii de persoane,
Acum ești aici, dacă mâine-ai să pleci,
Vei vrea bogății și galoane?
Gândit-ai vreodată că ești trecător?
Ce rol ai tu-n lumea de-afară?
Când pleacă-o ființă în ultimu-i zbor,
Începe în suflet să doară?
Privește, ascultă pământul robit,
De patimi, de ură, de fală,
Mai are-n el viață, dar parc-a murit,
Suflarea-i e rece şi goală!
Puțini mai pășesc spre-al Iubirii ținut,
Dar încă mai sunt, Aleluia!
Aceştia-s creștinii ce nu L-au văzut,
Dar cred că există Mesia!
Ființele lor luminează tacit,
Ei mângâie şi-ncurajează,
Căci știu că va fi în curând un sfârșit,
De-aceea pe cale veghează!
Nu e o-ntâmplare, e poate-un blestem,
Ce vine ca atenționare,
Vă-ntoarceți cu fața azi spre Betleem
Şi cereți cu toții iertare!
Acum, meditează la timpul rămas
Şi fă tot ce Domnul îți spune,
Să ai siguranța că-n ultimul ceas,
Vei fi sus în cer, nu-n genune!
28/03/2020, Barcelona- Lucica Boltasu


“M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.”
2 Timotei 4:7-8
Mulțumim Doamne pentru fratele Viorel și pentru slujirea adusă bisericii dar mai ales Ție!
Mulțumim pentru nenumăratele învățături aduse poporului în toată lumea!
Mulțumim pentru exemplul dumnealui pe acest pământ și sperăm să ne revedem toți acolo Sus!
Domnul să mângâie familia și să ne întărească!
preluat Biserica Baptistă Betel Ipotești