Un gând..

Fericirea creştină

Un gând

Nu te ingrijora pentru ce nu înţelegi din Biblie …Fi îngrijorat pentru ce înţelegi şi nu trăieşti!!

Stejarii – poezie

Era o dimineaţă liniştită
Iar soarele-şi lăsa încet căldura
Peste natura încă adormită.

într-o pădure, mai la vale, jos,
Pădure cu desişuri dar şi cu munţi stâcoşi
Stăteau de vorbă 3 stejari sfătoşi.

Eu, zise unul mai fălos,
Fiindcă am trunchiul sănătos
Palat aş vrea să fiu când El, Făuritorul
V-a îngădui în viaţa mea toporul
şi-oricine pragu-mi va păşi
Odihnă, pace va găsi!

…ştii frate, eu ce-i drept,
Luă cuvântul cel mai înţelept,
Mi-ar place ca să fiu vapor
Peste oceane călător
şi toate visele deşarte
Să le împrăştii peste ape
Dar ştiu că mi-ar fi mult mai bine
Să facă Domnul ce o vrea din mine…

…Mai la o parte-ngândurat,
Stătea stejarul mai curbat…

-Dar tu prietene, ce-ai vrea,
Când v-a veni securea-n viaţa ta?

-Eu, fraţilor, să spun ce-i drept
Nu mă consider înţelept,
şi trunchiul îmi e mai curbat
Nu pot visa la un palat.
Am vrut să fiu stejar la locul lui,
Să nu fac umbră vieţii nimănui
Dar buruienile haine
M-au prins în a lor vrajă şi pe mine…
şi-n loc să cresc înalt şi sănătos
Sunt azi, stejarul cel mai scorburos
în mintea mea, de vise nu e loc
Căci cred că voi ajunge lemn de foc…

…Dar, dac-ar fi să am un dor
Aş vrea să fiu măcar indicator
Spre mântuirea tuturor…
…………………………………

…Trecură ani, pădurea s-a tăiat,
Stejari mai tineri locul le-au luat
Iar visele ce ei şi le făcură
Sunt astăzi pentru noi de-nvăţătură.

Din cel dintâi care-a visat
Să fie marele palat,
Un grajd
şi-o iesle s-a făcut,
Unde Mesia s-a născut.

Din cel ce-a vrut a fi vapor,
Peste oceane călător,
O barcă mică s-a întrupat,
Amvonul cel mai minunat
De unde chiar Isus Cristos a predicat.

Din celce-a vrut a fi indicator
Spre mântuirea tuturor
O cruce mare s-a-nălţat
Unde Isus Cristos a fost crucificat.
…………………………………………….

şi-acum… e întrebarea mea?
Ce-ai vrea să fie viaţa ta?
Palate şi averi aicea jos?
Ori veşnicia cu Cristos?
Visezi la ce-ai vrea tu?
Ce crezi că-i bine?
Sau laşi să facă Domnul ce o vrea din tine?
De vrei s-ajungi ce-i bun,
Ce-i mai frumos,
Indicator e crucea lui Cristos!

Mariana Trinca

Darul

Un tânar, singur la parinţi, urma să-şi încheie cu brio studiile academice. De luni de zile admirase o maşină expusă în vitrina unui magazin auto. Ştia că tatăl lui îşi poate permite să cumpere o astfel de maşină, aşa că şi-a exprimat dorinţa să o primească în dar la absolvire.

Ziua mult aşteptată se apropia, însă fără ca tânarul să poată depista vreun semn că maşina mult visată va intra în posesia sa. O uşoară dezamăgire începuse să i se cuibărească în inimă.

În seara dinaintea festivităţii de absolvire, tatăl şi-a chemat fiul în birou. L-a felicitat pentru anii de studiu şi i-a spus cât de mândru este de el şi cât de mult îl iubeşte. Apoi i-a întins o cutie frumos împachetată, rostind emoţionat: „Felicitari, fiule!”

Fiul a deschis cutia, sperând că va găsi în ea cheile maşinii. însă în cutie se afla o Biblie scumpă, îmbrăcată în piele, cu numele lui scris în litere aurite pe copertă.

Dezamagirea i s-a transformat în mânie.

– Cu banii pe care îi ai, tu îmi dai ca dar la absolvire o Biblie?

Trântind Biblia pe biroul tatalui, tânărul a ieşit furios din cameră, părăsind definitiv casa tatălui său.

Anii au trecut. Tânărul de odinioară avea de-acum o afacere prosperă şi o familie frumoasă. Într-un târziu, şi-a dat seama că vremea nu stă în loc şi a hotărât să-şi viziteze tatăl, pe care nu-l mai văzuse din ajunul absolvirii facultăţii.

Însă înainte ca să plece la drum, o telegramă fulger îl anunţă că tatăl lui a decedat şi ca toată averea i-a rămas lui, ca singur moştenitor.

Ajuns din nou acasă după ani de zile, inima i-a fost copleşită de tristeţe şi regrete. A intrat în biroul tatălui său. La un capăt al mesei grele din lemn de stejar se afla Biblia pe care o primise în ajunul absolvirii – în aceeaşi poziţie în care o lăsase el înainte de a părăsi casa părintească. Cu ochii  trişti, fiul a luat-o, a deschis-o şi a început să citească în ea.

La un moment dat, întorcând încă o filă, un plic alb a căzut din ea pe podea. S-a aplecat să ridice plicul, pe care se afla adresa magazinului auto de unde sperase cu ani în urmă să primească maşina mult visată. În plic era o cheie şi  un contract de vânzare, datat în ziua absolvirii. ACHITAT – scria cu litere mari peste termenii contractului. Maşina îl aştepta de ani de zile în garaj.

De câte ori nu trecem cu vederea binecuvântarile lui Dumnezeu, doar pentru ca nu sunt „împachetate” cum ne-am aşteptat ?

Nu am timp acum…


Un copil mi s-a născut acum câteva zile.A venit în lume într-un moment aglomerat al vietii mele,

Aveam termene limita, afaceri pe rol şi proiecte de gestionat…

A învăţat să meargă pe când eram plecat.

A învăţat să vorbească înainte ca noi să ne dăm seama.

Şi în timp ce creştea mi-a spus:

-„Voi fi ca tine tată… voi fi ca tine… Când vii acasă tată ?”  

-„Nu ştiu cînd ajung, dar vom sta împreună atunci, da, vom avea un timp extraordinar”

M-am pensionat de mult şi fiul meu s-a mutat departe.

L-am sunat acum câteva zile. I-am spus:

„Aş vrea să te văd, daca nu te superi!”

-„Mi-ar placea tată, dar acum nu am timp! Noul meu serviciul mă solicită mult, iar copiii au gripă. Mi-a facut plăcere să vorbesc cu tine, tată! Ne mai auzim!”

Când am inchis telefonul mi-am dat seama că a crescut exact ca mine. Fiul meu era exact ca mine!

Un gând..

Iertarea…

Cine nu-i dispus să ierte
Nicicând nu va fi iertat
Și-oricât spune că iubește,
Asta, nu-i adevărat!

(Ioan Hapca)

Un gând

Există oameni ce cred că duminica este un burete ce şterge păcatele de peste săptămână.


Un gând