CONSACRARE ÎN SLUJIRE fr. Mezin-Iacobici Daniel

            În data de 09.12.2012, în Biserica Creștină Baptistă BETEL din Reșița a avut loc serviciul special de ordinare ca păstor-misionar al fratelui Mezin-Iacobici Daniel.

           Serviciul divin a fost condus de pastorul bisericii – fr.Olariu Gigel, iar ceremonia de ordinare a fost oficiată de fr.Mihuț Mihai (pastor Biserica Creștină Baptistă SPERANȚA Reșița, președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Caraș-Severin), care a fost și președintele Comisiei de Ordinare. Din comisie au mai făcut parte fr.Daniel Bărnuț (pastor Biserica Creștină Baptistă Nr.1 Reșița) și fr.Bancsov Zoltan respectiv fr.Cătălin Constantin (pastori ai Bisericii gazdă). De asemenea, la sărbătoarea bisericii a fost prezent fr. Ciprian Stancu, prezbiter și viitor pastor al Bisericii Creștine Baptiste din Slatina Timiș. Mesajele speciale aduse din Scriptură s-au împletit cu cîntările corului Liceului Teologic Baptist din Reșița și cu cântări înălțate de un grup din Oțelul Roșu și de fr.Daniel Pincu.

Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru cercetarea pe care a făcut-o bisericii, iar pentru fr.Daniel Mezin-Iacobici dorim ca Dumnezeu să-l întărească și să-l folosească în puterea Lui în slujirea pentru care l-a pus deoparte.

                                                                                                                      Zoltan Bancsov, pastor

mezin ordinare

Îngrijorarea

man prayingÎngrijorarea îl dezonorează pe Dumnezeu. 
Îngrijorarea declară război credinţei. Credinţa n-are timp de îngrijorare.
Îngrijorarea ataşează problemelor mici, umbre gigantice (Max Lucado). 
Îngrijorarea nu alungă nefericirea din ziua de mâine, ea goleşte ziua de azi de energie (Corrie ten Boom).
Biblia subliniază: Dumnezeu îţi va împlini toate nevoile (Fil. 4:19).  Îngrijorarea însă, îţi şopteşte la ureche: Dumnezeu nu ştie de ce ai tu nevoie.
Când ne îngrijorăm, nu ne rugăm. Când ne rugăm, nu ne îngrijorăm (Max Lucado).
Îngrijorarea n-a crescut pe nimeni. Dar a ucis pe mulţi.

Te bucuri Doamne !

P1290566

Florile,
până se scutură
se oglindesc în Soare.
Apele,
până se liniştesc
aleargă spre mare.
Stelele,
până vor cădea
se ţin cu amândouă mâinile de cer.

Dar inima?
Numai Tu Doamne,
eşti sprijinul inimii mele
nemângâiate.
Inima mea,
până se zbuciumă
te caută pe Tine,
O văd fugind acolo unde eşti Tu,
pentru ca să audă cu grijă
tot ce-i vei da…

Iar Tu, Doamne,
te bucuri
când îngrijeşti de inima mea.

(Anonim)

Ordinare Nica Ionel la Obreja

Potrivit cu îndemnul Mântuitorului „rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui…”, ziua de 11 noiembrie 2012, pentru Biserica Domnului din Obreja a fost ca o zi a răspunsului la rugăciune și o zi de sărbătoare în cadrul căreia fratele Nica Ionel, absolvent al Institutului Teologic Baptist din București a fost ordinat ca pastor al Bisericii Baptiste din loc.

Cu ocazia acestui eveniment au participat frații păstori: Mihai Mihuț, Găină Petru, Dănilă Mihăiță și Giuroniu Marius. Închinarea prin cântare cu ocazia acestui prilej de sărbătoare a fost susținută de corul bisericii locale iar mesajul principal i-a revenit fratelui Mihai Mihuț, președinte al Comunității Caraș-Severin. Din partea oficialităților, au fost prezenți domnul primar al localității Obreja împreună cu doi consilieri cât și domnul primar din localitatea Marga. Serviciul de ordinare al fratelui Nica Ionel s-a încheiat la demisolul Bisericii unde toți participanții s-au bucurat de o frumoasă părtășie frățească. Fie ca și această ordinare să fie spre slava Domnului, zidirea Bisericii și folosul tuturor participanților la slujbele de închinare ale adunării Domnului din loc.

 

Aş vrea să fiu – poezie

Aş vrea să fiu ce azi n-am fost
În ziua mea pierdută;
Înţelegând al vieţii rost
Aş vrea să fiu străjer în post,
Şi chiar plătind al jertfei cost,
Eu să rămân în luptă.

Aş vrea să fiu ce n-am fost ieri
Şi nicicând înainte;
Prin lumea plină de plăceri,
Să fiu aşa cum Tu îmi ceri,
Să nu m-abat spre nicăieri,
Din drumul vieţii sfinte.

Aş vrea să fiu ce alţii nu-s
Şi nici nu vor să fie;
Mergând în viaţă spre apus
Să nu mă las de valuri dus,
Ci să mă-nalţ mereu mai sus,
Din timp spre veşnicie.

Aproape-aş vrea să fiu oricând
De cei ce trec prin lume,
Sub greul crucii suspind
Dar şi cu cei căzuţi din rând,
Rămaşi în urmă, sângerând –
răniţii fără nume.

Aş vra să fiu un simplu glas
Care să strige-ntr-una
Că din al mântuirii ceas,
Secunde doar au mai rămas
Şi cei ce nu vin azi pe vas,
Se pierd pe totdeauna.

Aş vrea să fiu acel argat
La care El să-i spună
Când se va-ntoarce ca-mpărat
Privind la tot ce am lucrat
Cu-acei talanţi ce mi i-a dat:
„O, bine, slugă bună!”

de Petru Dugulescu

Ce are Dumnezeul creştinilor ?

Întrebat ce are mai presus Dumnezeul creştinilor decât celelalte religii, John Stott a replicat: „Dumnezeul nostru are o cruce!”

 

Altădată un creştin a întâlnit un grup imens de pelerini.

-„Ce procesiune religioasă e asta?”.

-„S-a găsit un picior al lui Budda, şi acum mergem să-l îngropăm”.

-„Dumnezeul nostru a murit, şi a înviat. Nici un os de-al Său n-a rămas aici pe pământ!”

 

Odată, episcopul evreu al Parisului, Claude Montefiore, a fost întrebat de cineva care este diferenţa între Dumnezeul evreilor şi cel al creştinilor. „Dumnezeul evreilor aşteaptă ca oamenii să se pocăiască, pe când Dumnezeul creştinilor de duce după oaia pierdută”.

Dumnezeul creştinilor s-a dat jertfă pe Sine.

Cineva se­-ngrijeşte – cântare

O cântare minunată!

 

Cineva se­-ngrijeşte
De mine mereu!
Nu-i deloc întâmplarea,
E­-al meu Dumnezeu.
Zilnic toarnă asupra mea
Daruri din plin,
Mulţumire­-I aduc şi mă­-nchin.

E Cineva! Şi Îi mulţumesc.
E Cineva! Este Tatăl ceresc!
Darul nespus e Domnul Isus.
Ce măreţ e­-al meu Dumnezeu!

Mulţi nu cred azi
În Domnul, slăvit Creator
Nici nu văd al naturii
Şi­-al vieţii izvor.
Câte inimi sărmane
Se pierd zi de zi!
Pentru toate n­-au cui mulţumi.

E Cineva! Şi Îi mulţumesc.
E Cineva! Este Tatăl ceresc!
Darul nespus e Domnul Isus.
Ce măreţ e-­al meu Dumnezeu!

Dintre daruri, mai sfânt,
Mai măreţ şi frumos
Este darul salvării
Prin Domnul Hristos.
N­-am cuvinte nici versuri
Să­-I spun dragostea
Ce e­-n clocot în inima mea.

E Cineva! Şi Îi mulţumesc.
E Cineva! Este Tatăl ceresc!
Darul nespus e Domnul Isus.
Ce măreţ e­-al meu Dumnezeu!

Când ai Biblia la îndemână…

Principele de Granada era un potenţial aspirant la coroana Spaniei fapt pentru care a fost întemniţat pe viaţă de casa regală iberică. După 30 de ani de întemniţare în singurătatea puşcăriei, a plecat la cele veşnice. Când au deschis uşa carcerei, în care nimeni nu mai intrase în anii detenţiei prinţului, au găsit „moştenirea” acestuia, încrestată pe pereţi:

– Sfânta Scriptură conţine 3.538.483 litere, 773.933 cuvinte, 31.373 versete şi 1180 de capitole; (cu cărţile apocrife);

– fiecare verset al psalmului 135 se termină  „în veac ţine îndurarea Lui”;

– cuvântul Dumnezeu este scris de 1853 ori în Biblie;

– Estera 8:12 este cel mai lung verset din Cartea Sfântă;

– Psalmul 98:8 este mijlocul Bibliei; („să bată din palme râurile, să strige de bucurie tot pământul) (înaintea Domnului, căci El vine să judece tot pământul, vs. 9);

– cuvântul „nu te teme” este scris de 366 ori în Biblie, câte o stimulare pe zi, plus încă una bonus (pentru anii bisecţi);

Prinţul de Grenada a recomandat ca toată lumea să citească Evanghelia după Luca 6:20-49. El a spus că pentru mântuirea veşnică a unui suflet sunt suficiente doar trei cuvinte: „Isus, Mântuitorul lumii”!

Dacă două mâini rebele

Dacă două mâini rebele
nu te-ar ţine orb mereu,
te-ai opri în clipe grele
şi privind cu dor la stele,
ai vedea că-i scris pe ele:
Dumnezeu!

Dacă două vechi zăvoare
nu te-ar ţine surd mereu,
ai şopti: Ce meşter mare
scoate păsări cântătoare?
Şi ţi-ar spune orice floare:
Dumnezeu!

Dacă marea întristării
nu te-ar ţine rob mereu,
ai şopti în largul zării:
Cine-i Tatăl îndurării?
Şi ţi-ar spune valul mării:
Dumnezeu!

Dar de ţi-ai vedea veşmântul
care-mbracă vechiul „eu”,
ai umplea de plâns pământul
şi, primind cu drag Cuvântul,
l-ai simţi în piept pe Sfântul
Dumnezeu! 

Costache Ioanid

Eurocorul la Reşiţa

Un cor european reunind tineri de confesiuni diferite, din mai multe state ale continentului (printre care România, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania şi Olanda), celebrul Eurocor, va concerta în cinci oraşe din Vestul ţării. Mini-turneul se desfăşoară în perioada 28-31 octombrie, pe calendarul acestuia figurând Arad, Lugoj, Făget, Timişoara şi Reşiţa. În municipiul scăldat de malurile Bârzavei, concertul va fi susţinut miercuri, 31 octombrie, de la ora 18.00, la Biserica Baptistă Nr.1 Reşiţa, str. Victoriei, nr.13.

Tinerii sunt pentru a doua oară în România şi concertează pentru prima dată la Reşiţa. Corul a fost înfiinţat în anul 1999, cu ocazia unei conferinţe internaţionale de tineret, la iniţiativa pastorului Friedel Stegen, şi sub conducerea muzicienilor Marc Remond, Daniel Kalisky, din Franţa şi a elveţianului Friedrich Reufer. Turneul de anul acesta din România este organizat de Fundaţia Misiunea Kwasizabantu (cu sediul în comuna Voiteg, jud. Timiş), şi are ca parteneri comunităţile bisericilor baptiste din zona de Vest a ţării.