Sioniada Biblică, o experiență de neuitat!

Olimpiada biblică – faza națională 2024, ediția 24

Cu ajutorul lui Dumnezeu între 4-9 august 2024, a avut loc Olimpiada biblică Faza națională, ediția 24. Au participat peste 70 de copii din 8 comunități din țară! În urma concursului cei din Caraș-Severin au obținut următoarele rezultate:

Grupa mică: locul 3 Turnea Bianca (Ghetsimani Caransebeș), mențiunea 2, Cojocaru Ionatan (Bozovici) și mențiunea 5 Gherghel Elena (Speranța Reșița).
Grupa mare: mențiunea 1 Cojocaru David (Bozovici) și mențiunea 6 Foiaș Sara (Ghetsimani Caransebeș).

Domnul să binecuvânteze lucrarea cu copiii din casele noastre și Bisericile unde slujim!

Cojocaru George, pastor

Olimpiada biblică pentru copii și tineri, ediția 2024, faza pe comunitate Caraș-Severin

La jumătatea lunii iunie, când majoritatea tinerilor și adolescenților se bucură de timpul plăcut de afară și așteaptă, cu sufletul la gură, sunetul zăngănitor al ultimului clopoțel care să marcheze încheierea anului școlar, mai multe grupuri de copii însoțiți de lideri și învățători ai școlilor duminicale au avut prilejul nimerit de a se întâlni, din postura de adversari, dar și de prieteni la Coronini. Probabil la fel cum sătenii acestui sat pitoresc al Banatului Montan au rămas nedumeriți, când au văzut zecile de participanți și freamătul creat într-o zi de sâmbătă liniștită, așa se întreabă cei din jur care aud că se oganizează olimpiade de religie sau care au drept obiect de studiu Sfânta Scriptură. Într-o lume adânc secularizată în care încrederea nu mai este de mult timp o virtute de cinste, primim tot felul de filosofii care ne îndeamnă să ne acceptăm condiția umană și să ne urmăm simțirile inimii, să jucăm după curentele ideologice care abundă împrejurul nostru. Într-un astfel de context, în care vedem că omul este neputincios în fața măreției divine, nu putem decât să ne ațintim ochii înspre Dumnezeu, cel adorat și onorat de unii, contestat și batjocorit de alții. Scopul acestei adunări a fost aceea de a pregăti un concurs biblic destinat copiilor și tinerilor de toate vârstele prin care se urmărește impulsonarea lor pentru a cerceta, memora și medita asupra textelor sacre care au avut puterea de a schimba numeroase vieți de-a lungul secolelor, făcând din aceia care erau fii ai întunericului, copii ai lui Dumnezeu, primind o nouă natură după al Său chip desăvârșit. (Coloseni 1:12-14).

            Cultul baptist, din care fac și eu parte, ia parte, anual, la acest eveniment de seamă al Uniunii Bisericilor Creștine din România. Comitetul de lucru stabilește o serie de opt cărți de căpătâi pe care să le studieze elevii care se încumetă să petreacă ore în șir ca să își adune o comoară de neprețuit de îndemnuri din Cuvântul lui Dumnezeu. Și anul acesta, pe lângă întrebările și versetele care au fost cuprinse într-un manual special conceput (Jocul cu copiii, nu e o joacă, autor Ovidiu Blaj) pentru activitățile didactice din cadrul bisericilor la departamentele pentru cei mici, testul a urmărit să evidențieze performanța, așa că au avut de parcurs mai mulți itemi. Diferența dintre această olimpiadă și cea de religie organizată de către Ministerul Educației constă în faptul că aici accentul cade pe cunoștințele teoretice, spre deosebire de cea de-a doua unde există mai mult loc pentru interpretarea și internalizarea mesajului divin.  

            De ce ar trebui să ne încurajăm copiii să fie implicați în acest demers asiduu? Dincolo de câștigul spiritual pe care îl au, prin faptul că Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, poate să deștepte conștiința noastră ,,din somnul cel de moarte”, organizatorii au pregătit o serie de surprize pentru toți participanții.  În primul rând, ineditul acestei ediții l-a reprezentat faptul că a urmat tiparul unei tabere, unde pentru două zile cu toții au petrecut un timp de părtășie benefică în zona Clisurii Dunării, un loc perfect pentru agrement, dar și mai potrivit pentru a medita la măreția creației Domnului nostru care a pictat un strop de paradis și în județul nostru. Încă de vineri au sosit echipajele, s-au cazat, au servit mesele la Pensiunea Elis și s-au bucurat de ocazia de a sluji print-un program la o biserică locală „Maranata” din Moldova Nouă. Seara au mai stat să facă o ultimă pregătire, urmând ca dimneața următoare, cu ultimele emoții în piept, să se îndrepte înspre școala din acest sat pescăresc. După explicații, toți au primit testele, conform regulamentului, și au răspuns la cele trei părți. La expirarea timpului alocat, ne-am întors la pensiune pentru a lua prânzul, nu înainte de a mulțumi pentru hrana dăruită, rugându-ne și cântând în public. Dacă desertul a venit ca o mană cerească în canicula respectivă, ne-am echipat ca să mergem la o plimbare și să descoperim frumusețile locului, să îl simțim pe Dumnezeu mai aproape în mijlocul răcoroasei păduri. La final, festivitatea de premiere a avut loc la căminul cultural, unde au fost prezente oficialitățile comunei și reprezentanții bisericilor. Participanții au plecat acasă cu premii, cei mai buni calificându-se la etapa națională. Astfel s-a mai încheiat un capitol din această frumoasă poveste.

            De ce am ales să prezint, succint, activitățile acestor zile cu un program intens? Deși eu mă apropii de vârsta la care doresc să mă retrag și să predau ștafeta altor generații de copii dornici să asimileze învățătura sănătoasă a Vechiului și Noului Testament, mă uit în urmă cu nostalgie și afirm, cu seriozitate, că ambientul întâlnit în cadrul unei asemenea competiții m-a ajutat să mă dezvolt pe plan spiritual și să leg prietenii durabile. Cu toate că am obținut rezultate îmbucurătoare, cel mai mare câștig pe care l-am dobândit a fost acela că am reușit să îl cunosc pe Dumnezeu într-un mod personal.

            Ceea ce doresc să afirm este că le mulțumim tuturor pentru contribuțiile financiare și logistice, pentru ospitalitate, amabilitate și, nu în ultimul rând, pentru rugăciunile fierbinți. La fel cum citim și în cartea cărturarului Ezra, Dumnezeu a fost neschimbat, îndurător și un sfetnic de excepție în aceste călătorii provocatoare, fiindcă ,,mâna cea bună a Domnului” ne-a acoperit cu dragostea Sa părintească. Și, mai mult decât atât, este de apreciat mobilitatea credincioșilor din localitatea Coronini, care ne-au slujit cu multă dăruire, deși au trecut prin niște încercări cu nici 24 de ore înainte. Dumnezeu să îi întărească prin Cuvântul Său: Evrei 6:10!

Ionuț Mateș

            Aspecte tehnice ale Olimpiadei Biblice – faza pe comunitatea de Caraș-Severin

păstor George Cojocaru

            Anul acesta, Comunitatea Bisericilor Creștine Baptiste de Caraș-Severin, a organizat prin departamentul de lucrare cu copiii și tinerii, faza pe județ a Olimpiadei! Datorită coordonării, implicării și promovării, care a fost făcută de reprezentanții comunității, de păstori din județ și de lucrători de școală duminicală, acest eveniment s-a bucurat de participarea a 55 de copii, însoțiți de 19 părinți sau învățători de grupe și 2 păstori. Perioada a fost 14-15 iunie, cu participarea copiilor din 9 Biserici: „Noul Legământ” Bănia (4 participanți); Bozovici (4 participanți); „Ghetsimani” Caransebeș (9 participanți); „Sfânta Treime” Caransebeș (7 participanți); „Emanuel” Grădinari (7 participanți); „Sion” Lăpușnicu Mare (7 participanți); „Speranța” Reșița (6 participanți); „Speranța” Șopotu Vechi (1 participant); Vermeș (10 participanți).

            Cazarea și masa au fost la Pensiunea Elis, din Coronini, slujirea de vineri seara la Biserica Baptistă „Maranata” din Moldova Nouă, concursul de sâmbătă la Școala Generală din Coronini, premierea la Căminul cultural din aceași comună. Copiii au fost împărțiți în 5 grupe, respectiv grupa mică (clasele I-IV); grupa mijlocie (clasele V-VI); grupa mare (clasele VII-VIII); liceu (clasele IX-XII) și studii superioare (facultate-master).

            Testul împărțit pe 3 etape, a cuprins întrebări, versete și sarcini diferite din 5 cărți ale Scripturii: 1, 2 Samuel, Ezra, Proverbe din Vechiul Testament, respectiv Galateni din Noul Testament! Punctajul maxim a fost de 178 de puncte, iar 4 din câștigători grupelor, au trecut de 172,5. În continuare un tabel cu numele și clasarea participanților:

Grupa  Mică

LocNume si prenumeClasaBiserica
 Ghergehel ElenaIISperanța Reșița
 Turnea BiancaIVGhețimani
 Cojocaru IonatanIIIBozovici
 Butiuc RebecaIVSperanța Reșița
 Albu AnaIISperanța Reșița
 Butiucu EsteraISperanța Reșița
 Cojocaru MateiIBozovici
 Pătășan IlieILăpușnicu Mare
 Todor LucaISfânta Treime
 Cojocaru MarcuGrăd.Bozovici
 Țăran SamuelIIIVermeș
 Constantin CristinaIVLăpușnicu Mare
 Moise MafteiIIxGhețimani
 Negrea AbigailIVSperanța Reșița
 Gaidoș TimeeaIIVermeș
 Hînda DoroteeaIBănia
 Crăciun EduardIVGrădinari
 Boncea GabrielaIVLăpușnicu Mare
 Deaconu MatiaIIIVermeș
 Banu AbelIVGhețimani
 Costea DanielIVVermeș
 Maftei Jităreanu DamarisIVSperanța Reșița
 Teodorovici IuliaIVSfânta Treime
 Gheorghe PatrickIIIGrădinari
 Botezatu AlexIIISfânta Treime
 Lomonar DavidIVSfânta Treime

Grupa Mijlocie

LocNume si prenumeClasaBiserica
 Foiaș SaraVIGhețimani
 Cojocaru DavidVBozovici
 Boncea MariaVLăpușnicu Mare
 Pătășan AidaVLăpușnicu Mare
 Țăran DariaVIVermeș
 Butiuc IoanVIGhețimani
 Damian FabianVIVermeș
 Hamat OctaviaVIGhețimani
 Nicola OctavianVLăpușnicu Mare
 Teodorovici AlessiaVISfânta Treime
 Lala SebastianVISfânta Treime
 Lala BogdanVISfânta Treime
 Nicola DanielVILăpușnicu Mare

Grupa mare

LocNume si prenumeClasaBiserica
 Neag DanielaVIIGhețimani
 Pirtea AmaliaVIIBănia
 Costea DavidVIIIVermeș
 Crăciun GabrielVIIGrădinari
 Hînda CristinaVIIBănia
 Damian RubenVIIVermeș

Liceu

LocNume si prenumeClasaBiserica
 Pungilă NicoletaXIIBănia
 Gavrilovici DeboraIXGhețimani
 Poenariu LucasIXVermeș
 Crăciun RebecaXGrădinari
 Badescu CadmielXȘopotu Vechi
 Hamat Ana-MariaIXGhețimani
 Gheorghe SarahXGrădinari

Studii superioare

Nr.Nume si prenumeGrupaBiserica
 Mateș Ionuț-MasterGrădinari
 Țăran BiancaUniv. IVermeș
 Mateș FlorinMasterGrădinari

Familia

Familia este proiectul exclusiv al lui Dumnezeu. El a conceput viața de familie ca o construcție între un bărbat şi o femeie pentru toată viața. Familia este cea mai importantă construcție de sub soare. Este concepută de Domnul să reziste o viață întreagă. De felul cum decurg lucrurile aici depinde starea bisericii şi a societății. Cum putem avea o căsnicie fericită în zile când familia este sub asediul diavolului şi al iadului? Care sunt stâlpii de rezistență ai familiei? Ca să înțelegem cât mai bine mesajul o să folosesc cuvinte şi expresii simple şi pe înțelesul tuturor.

  1. Potrivire. Înseamnă Unul pentru altul. Este primul stâlp important care ajută edificiul căsniciei să reziste toată viața. La Dumnezeu nu există ”căsătorie de probă.” El face toate lucrurile durabile din start.”Ajutorul potrivit” este conceput de Creator. El cunoaşte ”coasta” care trebuie transplantată ca să nu existe respingere. În timp ce scriu, tocmai am primit un mesaj de la o mamă cu 4 copii despre decizia soțului ei de a divorța. Unde Dumnezeu este lăsat să facă potrivirea nu există divorț. Există doar dragoste. Când îți întemeiezi familia pe alegerea făcută de EL înțelegi că partenerul de viață este darul Lui pentru tine. Atunci armonia, pacea, înțelegerea şi binecuvântarea vor fi la ele acasă în căminul tău.
  2. Părtăşie. Liantul căsniciei este părtăşia. Adică Unul cu altul. Cuvântul ”părtăşie” înseamnă ”a face parte.” Pentru a supraviețui, familia are nevoie de comunicare permanentă. Lasă ca partenerul tău să cunoască toate bucuriile vieții dar spune-i şi despre încercările prin care treci. Nu purta singur poverile. Vei cădea sub povara lor. Dumnezeu a conceput familia ca un loc al părtăşiei, unde vii şi descarci poverile, apoi pleci încărcat de putere şi pace.
    Iată cum descrie Apostolul Pavel adevărata părtăşie din familia creştină: ”Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântați şi aduceți din toată inima laudă Domnului. Mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos.” /Ef.5:19-21/. Clar şi simplu. Rămâne să practici ceea ce spune Cuvântul şi vei beneficia de toate binecuvântările şi împlinirile care decurg de aici pentru casa ta.
  3. Paradis. Când Dumnezeu a conceput familia a stabilit şi mediul în care să se dezvolte ca să fie împlinită şi fericită. Acest concept este Raiul din care a mai ramas doar un colț, iar modul în care se manifestă l-am numit Şi unul şi altul. ”Va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.” /Geneza 2:24/, spune Cuvântul. Ca să existe rai este obligatoriu ca acolo să fie prezent El. Apoi noi doi, soțul şi soția, urmând ca în timp Dumnezeu să adauge copii şi nepoți. Atâta timp cât Domnul este pe tron în familie există pace, înțelegere, bucurie şi tot ce vine de sus. Încercările sunt trecute mai uşor alaturi de El.
    Când într-o familie intervine altcineva, oricine ar fi el, afară de Domnul, structura de rezistență se prăbuşeşte, iar falimentul este la uşă. Acesta este dezastrul cu care se confruntă societatea de azi. Copii pe drumuri, căsnicii ruinate, divorțuri fără număr. Şi asta pentru că Cel ce a întemeiat familia este scos afară. Cum stau lucrurile în familia ta? Dumnezeu se oferă să te ajute dar totul depinde de felul în care tu înțelegi asta. Deschide uşa şi oferă-I locul de la centru. Vei fi binecuvântat cît nu poți să-ți imaginezi împreună cu toată casa ta. Aş vrea ca la confruntarea din veşnicie să fi calificat drept un ”om cu judecată” pentru că ai zidit şi investit corect în viața ta şi în familia ta. ”A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.” /Matei 7:25/.
    Aşa să-Ți ajute Dumnezeu.
    • MIHAI SÂRBU

Ridică-te și mergi!

În cartea Fapte găsim trei capitole, 8, 9 și 10, în care Domnul spune către trei slujitori ai Săi: „Ridică-te și mergi!“. Domnul ne cheamă pe toți să părăsim zona noastră de confort și să mergem să împlinim lucrările la care El ne-a chemat. Aceste lucrări sunt diferite, iar reacțiile slujitorilor Săi sunt diferite și ele.
Dar un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip, spunând: „Ridică-te și mergi spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza, care este pustiu“. Și s-a ridicat și a plecat. Și, iată, un etiopian, un famen, unul cu putere la împărăteasa Candace a etiopienilor, care era peste toată vistieria ei, care venise la Ierusalim ca să se închine, se întorcea și ședea în carul lui și citea din profetul Isaia … Filip, deschizând gura … i-a vestit evanghelia lui Isus. (Fapte 8.26-28,35)
Primul care a auzit această chemare a fost Filip evanghelistul. El lucrase în Samaria, iar Dumnezeu Își dăduse binecuvântarea Sa acolo (vedeți Fapte 8.5-8). În această împrejurare vine chemarea Domnului către Filip. Nu ne-am fi mirat dacă Filip ar fi răspuns: «Dar, Doamne, Tu Ți-ai binecuvântat lucrarea aici! Este nevoie de mine în acest loc și este încă mult de lucrat. Și, apoi, care este rostul să merg într-un loc pustiu?». Nu auzim însă nimic de felul acesta. Scriptura ne prezintă răspunsul minunat al acestui slujitor al Domnului: „Și s-a ridicat și a plecat“. Ce ascultare frumoasă și simplă față de voia și de călăuzirea Domnului! Putem învăța cu toții două lecții importante din această întâmplare:

  1. Domnul nu ne spune întotdeauna mai dinainte de ce ne încredințează o anumită misiune, nici ce se va întâmpla dacă urmăm călăuzirea Lui;
  2. În ochii Domnului un singur suflet este la fel de prețios ca mulțimile de oameni din Samaria și El Își trimite slujitorii chiar și la un singur suflet care are nevoie de ajutor sau de încurajare.
    Ridică-te și mergi pe strada care se cheamă „Dreaptă“ și caută în casa lui Iuda pe unul cu numele Saul, din Tars. Pentru că, iată, el se roagă. (Fapte 9.11)
    Fapte 9 este capitolul care ne redă evenimentul dramatic al convertirii lui Saul. Pe drumul Damascului, când L-a întâlnit pe Domnul, Saul a întrebat: „Doamne, ce vrei să fac?“ – o întrebare care avea să caracterizeze viața apostolului Pavel de atunci încolo. A primit ca răspuns aceleași cuvinte pe care am văzut că Filip le-a urmat cu ascultare: „Ridică-te și mergi în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci“.
    Domnul a vorbit apoi unui alt slujitor al Lui, care trăia în Damasc, unui ucenic numit Anania. Găsim din nou aici cuvintele: „Ridică-te și mergi“. Și care a fost reacția lui Anania? Una foarte diferită de cea a lui Filip. El a avut anumite obiecțiuni – „Doamne, am auzit de la mulți despre omul acesta, câte rele a făcut sfinților Tăi în Ierusalim; și aici are autoritate de la preoții de seamă ca să-i lege pe toți care cheamă Numele Tău“ (Fapte 9.13,14). Domnul, în harul Său, a dat răspuns acestor chestiuni ridicate de slujitorul Său – „Du-te, pentru că acesta Îmi este un vas ales, ca să poarte Numele Meu înaintea națiunilor și a împăraților și a fiilor lui Israel; pentru că Eu îi voi arăta câte trebuie să sufere pentru Numele Meu“ (Fapte 9.15,16). După aceste cuvinte, „Anania a mers și a intrat în casă“. Cât de frumos este felul în care el îl salută pe Pavel: „Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus“.
    Putem avea deplină încredere în Domnul și, când există anumite îngrijorări cu privire la misiunile pe care El ni le încredințează, I le putem aduce Lui la cunoștință cu toată libertatea. Însă, ori de câte ori El dorește să mergem într-o direcție, să-I dăm ascultare! El ne va da tot ceea ce avem nevoie pentru a împlini lucrarea Lui.
    Ridică-te dar, coboară și mergi împreună cu ei, neîndoindu-te de nimic, pentru că Eu i-am trimis. (Fapte 10.20)…

Un gând

„…m-au pus păzitoare la vii. Dar via frumuseţii mele n-am păzit-o.” (Cântarea Cântărilor 1:6)


T. Campolo scria:

„Copil fiind, am cunoscut un om care a însemnat mult pentru mine. Era Edwin Bailey. Conducea observatorul astronomic de la Institutul Franklin din Philadelphia. Mergeam acolo aproape în fiecare sâmbătă doar ca să petrec timp cu el. Mintea lui enciclopedică mă fascina. Cunoştea câte ceva despre orice. Am rămas prieteni până când a murit.

Odată, după ce tocmai suferise un atac de inimă l-am vizitat la spital. Făceam eforturi de a vorbi cât mai puţin, dar i-am povestit despre locurile pe unde vorbisem şi că venisem tocmai de la aeroport pentru a-l vizita. Părea că nu mă aude… Dar apoi, m-a privit şi încet m-a întrebat: „

-Tu călătoreşti peste tot în lume ca să întâlneşti diferiţi oameni care, poate peste zece ani te vor uita. Oare petreci suficient timp cu cei care contează cu adevărat?”

Această întrebare mi-a schimbat viaţa. Am decis ca de atunci încolo să nu mai sacrific din timpul celor dragi, pentru care sunt de neînlocuit, în favoarea celor care nu contau prea mult.”

Un prieten, pastor, a fost rugat să meargă la Casa Albă pentru a-l consulta pe preşedintele SUA. O deosebită onoare! Dar el a răspuns: „Nu!”, deoarece deja promisese că va fi prezent la meciul de baseball al băieţelului său. Ţara şi preşedintele au supravieţuit şi fără el. Dar fiul său nu s-a simţit niciodată mai iubit şi apreciat ca în acea zi. Înțelegeți?

Lucrurile importante prima dată!

Descrierea unui credincios

„Un adevărat credincios este o ciudăţenie. El are o dragoste supremă pentru Cineva pe care niciodată nu l-a vazut; îi vorbeşte cu familiaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea; el se aşteaptă să meargă în ceruri pe baza meritelor Altcuiva; se goleşte singur de sine pentru a fi umplut de Altcineva; recunoaşte că a greşit pentru a putea fi socotit drept; se coboară pentru a fi ridicat; este cel mai puternic atunci când este cel mai slab; este cel mai bogat când este cel mai sărac, cel mai fericit când îi merge cel mai rău. El moare pentru a putea trăi; el pierde pentru a putea câştiga; dăruieşte la alţii, pentru a păstra pentru el. El vede nevăzutul; el aude neauzitul şi cunoaşte necunoscutul!” (A. W. Tozer)

Ţie ţi se potriveşte o astfel de descriere? Eşti un adevărat credincios?

KIM JONG-UN. Război contra Bibliei

Poliția lui Kim Jong-un a depistat în casa unor creștini o Biblie! Ce a urmat?

Băiețelul lor de doi ani a fost condamnat la închisoare pe viață!

Bunica -poezie

“Bunica nu avea cultură,
Nu studiase-așa, ca noi..
Se "cultivase"-'n bătătură
Și la prășit de păpușoi.

Nu, nu era analfabetă,
Dar nici școlită nu era.
Din Biblia îngălbenită
De multe ori ea ne citea..

Mi-o amintesc în nopți de vară,
Cum se ruga lui Dumnezeu
Privind spre stele, în grădină,
Și neștiind că sunt și eu..

Ea nu luase masterate,
Nici doctorate n-a luat,
Însă credea cu fermitate
În Cel ce lumea a creat!

Cum să-i fi spus bunicii mele,
Ce se ruga spre cer mereu,
Că bolta cea cu mii de stele
Nu-i opera lui Dumnezeu?!

Să fi-'ndrăznit să-i zici bunicii,
În noaptea cu parfum de fân,
Că greierii și licuricii
Nu-L au pe Dumnezeu Stăpân?!

Nici n-ai fi terminat ideea,
Știu foarte bine ce îți spun:
Bunica mea, din clipa-aceea
Te-ar fi privit ca pe-un nebun!

Căci, după mintea ei vioaie,
Nimic nu-i fără autor:
Nici clăi de fân, nici mușuroaie,
Nici simpla urmă de tractor!

Să îi fi spus bunicii mele
Că soarele ascuns în nor,
Sau câmpul cel cu floricele,
Există fără Creator?!

Așa erau bătrânii noștri,
Crezând în Domnul Dumnezeu;
Strămoșii au crezut, bunicii,
Și mama mea credea, și eu..

Dar intelectualii lumii,
Cu diplome la școli de soi,
Mai caută și-acum dovada
Că ei se trag din maimuțoi!

Ei scurmă harnici prin țărână
Și caută bucăți de os
Prin care vor să demonstreze
Că.. nu suntem ai lui Hristos!

Aceasta este marea luptă,
Vrăjmașul vrea prin rațiuni
Să ne lipsească de credința
Ce-o moștenim de la străbuni..

Să nu-i lăsați să vă golească
De harul ce-l aveți în voi;
Rugați-vă să se-'nmulțească,
Iar Duhul va veni șuvoi,

Căci Tatăl nostru ne iubește
Și nu ne lasă lui Satan.
Cu harul Său ne ocrotește,
Vrăjmașii se trudesc în van!

Pe cei ce pierd credința dreaptă
Și-'ncep să-și râdă de strămoși,
O grea robie îi așteaptă,
Căci demonii nu sunt miloși!

Urcați, urcați în Arca Sfântă,
În casa Domnului Hristos!
Biserica pe val plutește,
În timp ce lumea merge-'n jos!”
Publicat în crestin, Poezie. 1 Comment »

Până când rămân părinţii – poezie

Până când rămân părinţii
credincioşi, cu suflet tare,
e-o nădejde şi de fiii
cei căzuţi în neascultare;
dar când şi părinţii caută
căile deşertăciunii,
învoind nelegiuirea,
– nu-i nădejde de nici unii.

Preţuiţi pe credincioşii
ce vi-s fraţi, părinţi şi soţi,
cât i-aveţi, mai e-o nădejde,
când nu-s ei, e vai de toţi.

Până soţul bun rămâne
credincios şi-n suferinţă,
e-o nădejde şi de soţul
cel căzut în necredinţă;
dar când soţul bun slăbeşte,
întinându-se-mpreună,
pentru amândoi se pierde
orişice nădejde bună.

Până când mai este unul
credincios într-o cetate,
e-o nădejde că pedeapsa
de la toţi se va abate;
dar când nu mai este nimeni
mâinile spre Cer să-şi ţină,
cine-i mai opreşte focul
şi blestemul să nu-i vină?

Traian Dorz