Religia este operă omenească. Evanghelia este dată de Dumnezeu. 

Religia este ceea ce omul face pentru Dumnezeu. Evanghelia este ceea ce Dumnezeu face pentru om.

Religia este căutarea omului după Dumnezeu. Evanghelia este căutarea lui Dumnezeu după om. 

Religia este aderarea la un sistem. Evanghelia este devotamentul faţă de o persoană. 

Religia caută apartenenţa. Evanghelia caută relaţia. 

Religia subliniază „a face”. Evanghelia subliniază „a fi”. 

Religia spune „încearcă”. Evanghelia spune „încrede-te”. 

Religia spune „fă bine să primeşti bine”. Evanghelia spune „dreptate fără fapte”.

Religia se străduieşte pentru transformarea exterioară. Evanghelia se străduieşte pentru transformarea interioară. 

Religia este  ovedere bună. Evanghelia este o veste bună.

Religia spoieşte. Evanghelia albeşte. 

Religia se schimbă cu vremurile. Evanghelia schimbă vremurile. 

Religia spune „dacă mă străduiesc, poate voi fi cu Dumnezeu”. Evanghelia spune „dacă mă încred în Cristos, voi fi cu Dumnezeu”.

Religia aduce teamă şi nesiguranţă. Evanghelia aduce speranţă şi siguranţă. 

Religia spune „Eu cred în mine şi în faptele mele”. Evanghelia spune „Eu cred în Cristos şi în lucrarea Sa”.

Religia nu a funcţionat niciodată . Evanghelia a funcţionat întotdeauna.

Religia spune „fă”. Evanghelia spune„făcut”.

Un om a mers la un frizer pentru a se tunde şi a se bărbieri. În timp ce frizerul a început să lucreze, au început să aibă o conversaţie bună. Ei au vorbit despre atât de multe şi diverse teme… până când, în cele din urmă, au atins subiectul existenţei lui Dumnezeu, frizerul a spus:
-„Nu cred că Dumnezeu există.”
-„De ce spui asta?” a întrebat clientul.
-„Ei bine, trebuie doar să ieşi în stradă să realizezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu există, ar  existat atât de mulţi oameni bolnavi? Ar mai  fost copii abandonaţi acolo? Dacă Dumnezeu există, nu ar fi fost suferinţă, nici durere. Nu îmi pot imagina un Dumnezeu iubitor, care ar permite toate aceste lucruri.“
Clientul a rămas gânditor pentru un moment, dar nu a răspuns, nevrând să înceapă o discuţie contradictorie. Frizerul şi-a terminat treaba lui şi clientul a plecat. Dar imediat după ce a părăsit frizeria, a văzut un om în stradă cu părul lung, murdar neîngrijit şi o barbă imensă. Clientul s-a întors şi a intrat în frizerie din nou şi a spus la frizer:
-„Ştii ce? Frizerii nu există!”
-„Cum poţi să spui asta?”, a întrebat frizerul surprins.

– „Eu sunt aici şi eu sunt un frizer. Şi doar ce am lucrat pe tine.“
-„Nu!“ a exclamat clientul, „frizerii nu există pentru că dacă erau, nu ar  existat oameni cu păr lung şi murdar cu barba neîngrijită cum este omul ăla de afară.“
-„Ah, dar frizerul există!“ a răspuns frizerul. „Ce se întâmplă, este că oamenii nu vin la mine.”
-„Exact!” a  urmat clientul. „Exact asta este… Dumnezeu, de asemenea, există! Ce se întâmplă, este că oamenii nu merg la El şi nu-L caută. De aceea, există atâta durere şi suferinţă în lume.”

Vrei, nu vrei … moartea tot va veni! Eşti tu gata? (Acum…!)

Inscripţie sinceră pe o piatră funerară:
„Mă aşteptam eu la aşa ceva, dar nu chiar aşa de repede …”

Ascultându-l pe vorbitorul necunoscut care se pierduse în elogii la adresa celui mort, soţia defunctului şopti la urechea unuia dintre copii: „Du-te şi vezi dacă cel din coşciug este tata.”

Întrebată de  fiul său dacă îi este teamă de moarte, o credincioasă care nu mai avea mult de trăit a răspuns: „Oh, nu, fiul meu.
În curând voi trece Iordanul şi ştiu că Tatăl meu este stăpân pe ambele maluri.”

La sfârşitul turului prin mânăstire, un ateist îi spune cu compătimire călugărului: „Dacă Dumnezeu nu există, ţi-ai irosit viaţa
degeaba”. Zâmbind, călugărul a răspuns: „Dacă m-am înşelat, am pierdut 50, 70 sau 90 de ani de viaţă. Dar dacă dumneavoastră vă înşelaţi, aţi pierdut veşnicia”.