Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

Ajunul Crăciunului – tăcerea în care vine Dumnezeu

În această seară sfântă, lumea pare să se oprească pentru o clipă. Lumini, colinde, așteptare. Dar adevărata minune a Ajunului nu se petrece în zgomot, ci în tăcere. Așa a venit Dumnezeu în lume: nu prin porți de palat, ci prin ușa unei iesle.

„Iată, fecioara va rămâne însărcinată…” (Isaia 7:14).
Promisiunea veche se împlinește acum. Nu în forță, ci în smerenie. Pruncul care Se naște în Betleem este semnul că Dumnezeu nu ne-a părăsit. Emanuel – Dumnezeu este cu noi, chiar și în nopțile noastre cele mai reci.

Ajunul este noaptea în care cerul se pleacă spre pământ. Dumnezeu alege fragilitatea pentru a vindeca fragilitatea noastră. Alege să fie mic, pentru ca nimeni să nu se teamă să se apropie de El. În Pruncul din iesle, Dumnezeu ne spune: „Am venit pentru tine”.

În această seară, suntem chemați să facem loc. Nu doar la masă, ci în inimă. Să lăsăm deoparte poverile, supărările, graba. Să ne aplecăm, asemenea păstorilor, și să privim cu uimire la darul care nu poate fi cumpărat: prezența lui Dumnezeu.

Ajunul ne învață că speranța nu strigă, ci luminează. Că mântuirea începe într-o noapte obișnuită, atunci când omul îndrăznește să creadă că Dumnezeu este aproape.

Unde am nevoie, chiar acum, de Emanuel? Ce ușă a inimii mele trebuie deschisă în această noapte?

Doamne Isuse, Prunc sfânt, intră în casa și în inima mea. Adu pace acolo unde e neliniște și lumină acolo unde e întuneric. Rămâi cu noi, Emanuel. Amin.