„Îl văd, dar nu acum; Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov, un toiag se ridică din Israel.” Numeri 24.17

În noaptea Crăciunului, când cerul pare mai aproape de pământ, acest vechi cuvânt profetic capătă o lumină nouă. Balaam vorbește despre o stea care încă nu se vede, dar care este sigură. Este o promisiune rostită înainte ca speranța să fie vizibilă.
🌟 Steaua nu este doar un semn pe cer, ci o lumină a lui Dumnezeu aprinsă în istorie. Ea nu răsare din palate, ci din Iacov – dintr-un popor fragil, dintr-o umanitate obișnuită. La Crăciun, Dumnezeu alege tocmai această cale: lumina intră în lume prin smerenie.
👑 Toiagul vorbește despre autoritate, dar nu una a forței, ci a dreptății și păcii. Pruncul din Betleem nu vine să zdrobească prin sabie, ci să domnească prin iubire. Puterea Lui se arată în slăbiciune, iar biruința în dăruire.
🙏 Pentru noi, Crăciunul este chemarea de a ne lăsa călăuziți de această Stea:
- când drumul e nesigur,
- când credința e mică,
- când întunericul pare mai puternic decât speranța.
✨ Steaua din Iacov încă răsare ori de câte ori Îl primim pe Hristos în inima noastră. Iar acolo unde El este primit, noaptea nu mai este fără sens, ci devine locul unei nașteri noi.
🎄 Crăciun binecuvântat, sub lumina Stelei care nu apune.