Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

Un bărbat își căuta o slujbă. Aflase că urma să fie redeschisă grădina zoologică din oraș, așa că s-a dus și a întrebat de o slujbă. Grădina Zoologică oferea un post foarte ciudat. Gorila lor murise și aveau nevoie de cineva care să se îmbrace într-un costum de gorilă și să se comporte asemenea unei gorile, adică să doarmă, să mănânce și să stea în cușcă. Identitatea sa urma să fie ținută secret, bineînțeles, iar datorită unui costum foarte bun, nimeni nu va remarca trucul.

Slujba era foarte bine plătită, așa că omul s-a decis să accepte. A încercat costumul și îi venea perfect: arăta exact ca o gorilă. L-au dus în cușcă. Acolo s-a dus în spatele cuștii și s-a culcat. După o vreme a obosit de atâta stat, așa că s-a plimbat puțin prin cușcă, a sărit de colo-colo și a încercat câteva sunete a la gorilă. Cei ce îl priveau păreau încântați. Când se mișca sau sărea, oamenii îl aplaudau și îi aruncau alune, iar lui îi plăceau alunele. Așa că a sărit tot mai mult. A încercat să se cațere într-un copac. Asta a plăcut și mai mult mulțimii, și deci asta însemna mai multe alune. A apucat o liană și se balansa dintr-o parte în alta a cuștii. Oamenilor le plăcea și-i tot dădeau alune.

-Uau, este minunat.

S-a balansat mai mult, iar mulțimea se aduna în număr tot mai mare. A continuat să se balanseze tot mai mult și tot mai sus până când, dintr-o dată, liana s-a rupt! Și… a căzut afară din cușca sa… în cușca vecină, cușca leului.

În acel moment s-a panicat. În fața sa era un leu imens, la mai puțin de 5 metri, și mai mult, părea extrem de înfometat. În acel moment, omul îmbrăcat în gorilă a început să sară și să strige:

–„Ajutor! Ajutor! Scoateți-mă de aici! Eu nu sunt gorilă! Sunt un om îmbrăcat în gorilă! Ajutooor!”

Atunci leul a sărit rapid la el, l-a pus la pământ și a spus:

–„Taci din gură! O să ne concedieze pe amândoi!”

Mai devreme sau mai târziu, totul este descoperit. Mai devreme sau mai târziu, toate învelișurile sunt îndepărtate. Este doar o chestiune de timp înainte să devină evident pentru toată lumea ce fel de oameni suntem. Orice încercare de a ascunde adevărata noastră natură este zadarnică. Într-un moment de stres, când ești cu garda jos, adevăratul nostru fel de a fi iese la iveală. Nu are rost să ne prefacem. Ceea ce suntem și cine suntem, mai devreme sau mai târziu, spune Scriptura: „se va striga de pe acoperișuri.”

din „Ilustrații fierbinti” de Wayne Rice