Un om pe nume Jack se plimba într-o zi pe marginea unei stânci abrupte, când, fără să-și dea seama, s-a apropiat prea mult de margine și a alunecat în gol. În cădere, a reușit să prindă o creangă, care i-a întârziat pentru moment căderea. Privind în jos, și-a dat seama că prăpastia se întindea pe încă cel puțin o mie de metri.
Nu avea cum să se țină de creangă la nesfârșit și nici nu putea să se cațere înapoi pe peretele stâncii. Atunci, Jack a început să strige după ajutor, sperând că cineva care trecea prin apropiere îi va arunca o frânghie sau ceva de care să se agațe.
– Ajutor! Ajutor! E cineva acolo sus? Ajutor!
A strigat îndelung, dar nimeni nu l-a auzit. Era gata să renunțe când, dintr-o dată, o voce s-a făcut auzită.
– Jack, Jack, mă auzi?
– Da, da, te aud, sunt aici jos!
– Te văd, Jack. Ești bine?
– Da, dar… cine ești și unde ești?
– Eu sunt Domnul, Jack. Sunt peste tot.
– Domnul… adică… DUMNEZEU?
– Da, Eu sunt.
– Doamne, te rog, ajută-mă! Dacă mă scoți de aici, promit că nu voi mai păcătui. Voi fi un om bun și te voi sluji toată viața mea!
– Mai încet cu promisiunile, Jack. Hai să te scoatem de acolo și apoi mai discutăm.
– Spune-mi ce să fac! Sunt pregătit să urmez instrucțiunile tale.
– Bine, ascultă cu atenție… Dă drumul crengii.
– Cum?
– Ai auzit bine: dă drumul crengii. Ai încredere în Mine. Eliberează-te.
A urmat o tăcere adâncă. După câteva momente, Jack a început să strige din nou:
– Ajutor! Ajutor! Mai e cineva acolo sus?!
Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin 