Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

Creştinul adevărat este o fiinţă ciudată

El îi iubeşte pe cei pe care nu i-a văzut niciodată.
El vorbeşte în fiecare zi cu Cineva pe care nu-L vede.
El se aşteaptă să fie în cer prin fapta altuia.
El se goleşte de sine pentru a fi umplut.
El îşi recunoaşte nedreptatea pentru a fi îndreptăţit.
El se umileşte pentru a fi înălţat.
El este cel mai puternic atunci când este cel mai slab, cel mai bogat atunci când este cel mai sărac şi cel mai fericit atunci când se simte cel mai mizerabil.
El moare ca să poată trăi, renunţă ca să aibă, dă altora pentru a putea avea, vede ce nu se poate vedea, aude ce nu se poate auzi şi cunoaşte ceea ce întrece orice pricepere.
Cine se mai miră atunci că nu ne potrivim acestei lumi?

P. Lascău