Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

De ce ades mi-e dat pe cale
Să-ndur dureri și fel de fel,
De ce-s lovit adesea oare?
Eu nu-nțeleg, dar știe El!

Când cunoscut-am Adevărul
Și vrut-am să spun despre El,
Silit am fost să tac adesea ...
De ce-i așa, o știe El!

Din pâinea mea am dat altora
Făr' să mă tem că mă înșel.
Răsplata? M-au lovit cu pietre ...
De ce-i așa, o știe El!

Când m-am luptat cu valul vieții
Și când era s-ajung la țel,
Mă văd cu barca răsturnată ...
De ce-i așa, o știe El!

Când moartea luptă pe-ndelete
Să rup-al dragostei inel,
Rămân copii sărmani pe drumuri ...
De ce-i așa, o știe El!

Greu apăsat privesc adesea
Calvarul, Crucea și pe Miel;
De ce sunt lacrimi fără vină,
Eu nu-nțeleg, dar știe El!

Când mi-am trăit mereu viața
În curății de porumbel,
Stropit am fost cu murdărie,
De ce-i așa, o știe El!

Eu nu-nțeleg, dar cred într-una
Și cred cu pătima și zel,
Că multe din ce mi se-ntâmplă
Nu le-nțeleg, dar știe El!

Și când ajunge-voi în ceruri,
Cu Domnul, în al Său Castel,
M-oi întreba: Cum de-s acolo?
Răspuns la toate-mi va da El!

Simion Cure