Nu ai păţit să mergi duminica la biserică şi să te întrebi ce cauţi acolo? Să te întrebi ce sens are totul? Duminică de duminică aceleaşi predici, aceleaşi, cântece, aceleaşi îndemnuri la a fi mai buni şi a ne apropia mai mult de Domnul. În primi ani de la convertire totul e frumos, chiar fascinant… dar ce faci când începi să auzi repetându-se mesajele cu o ciclicitate aproape obsesivă, când repeţi acelaşi cântece şi chiar cântecele noi au aceiaşi tematică. În urmă cu ceva timp eram într-o situaţie asemănătoare, simţeam că trăiec într-o ceaţă groasă şi nu văd nimic interesant, doar monotonia „vieţii de credinţă”. Dacă te regăseşti într-o situaţie asemănătoare, acest articol e pentru tine.
Această problemă se naşte în viaţa „consumatorului de programe bisericeşti”. Nimeni nu spune că mersul la biserică are doar rolul de a ne oferi o încântare culinară prin consumul de predici sau cântece mai mult sau mai puţin proaspete. Hrana spirituală e necesară, la fel ca hrana pentru trup. Dar „viaţa de credinţă” nu e numai mâncare, dacă ar fi numai mâncare atunci am deveni cu siguranţă nişte obezi spiritual… Când ajungi să te plictiseşti în biserică, acesta-i un semn clar că ai cam luat o greutate nesănătoasă.
Dar ce ne scapă de această „obezitate spirituală”? Păi, e ca în cazul obezităţii normale, ai nevoie de puţină mişcare. Te hrăneşti ca să trăieşti şi te mişti pentru a te păstra în formă, la fel este şi pe partea spirituală.
Aşadar ai nevoie de puţină mişcare, dar ce înseamnă să faci puţină mişcare în plan spiritual? Înseamnă să ai o activitate în biserică, înseamnă să slujeşti într-un fel sau în altul în funcţie de talentul cu care te-a hăruit Dumnezeu… Unii vor spune că nu avem nevoie de un activism religios şi cu asta sunt de acord, problema e că unii sunt doar consumatori şi ar trebui să înveţe să mai şi ofere nu doar să consume…
Dacă eşti un mare consumator rişti să devii obez. Relaţia cu Dumnezeu e foarte importantă şi de aici ar trebui să se aprindă în noi un foc care să ne mistuie… să nu ne dea pace până nu devenim o binecuvântare pentru aproapele nostru.
Dacă eşti un mare consumator rişti să devii obez. Relaţia cu Dumnezeu e foarte importantă şi de aici ar trebui să se aprindă în noi un foc care să ne mistuie… să nu ne dea pace până nu devenim o binecuvântare pentru aproapele nostru.
Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin 